A. T. Jones
Credinţei îi este descoperită neprihănirea lui Dumnezeu (Ro- mani 1:17)
Credinţa este dependenţă totală de Cuvântul lui Dumnezeu, nădejdea puternică în Cuvântul care lucrează ceea ce spune.
Există, aşadar, neprihănire rostită prin Cuvântul lui Dumne- zeu, astfel încât oamenii să poată depinde total de acest Cuvânt, că acest Cuvânt va împlini ceea ce spune?
Da, există. Într-adevăr, acesta este chiar scopul dăruirii lui Hristos. Pentru că „pe El Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte…. ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungei răbdări a lui Dumnezeu” („pe El Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte….. să proclame neprihănirea Sa pentru eliberarea de păcatele din trecut, prin răbdarea lui Dum- nezeu”, Rom. 3:25, trad. eng.). Vedem că Dumnezeu L-a rânduit pe Hristos ca să proclame, să rostească, neprihănirea lui Dumnezeu; de aceea cu siguranţă Cuvântul lui Dumnezeu a fost rostit pentru ca să putem depinde în întregime de El şi să nădăjduim ca să lucreze după cum a fost rostit. Cu alte cuvinte, neprihănirea poate fi primită prin credinţă.
Unde este rostit acest Cuvânt? — În Cuvântul „iertare”. „El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele” (1 Ioan 1:9), „la Tine este iertare” (Ps. 130:4).
Care este sensul cuvântului „iertare”? În engleză este format din două cuvinte: „a da” şi „pentru”, care înseamnă „a da pentru”. Când Domnul iartă păcatul, El dă pentru acest păcat. Dar ce dă Domnul pentru păcat? — El proclamă „neprihănirea Sa pentru îndepărtarea păcatelor” (Rom. 3:25, trad. eng.).
De aceea, când Domnul iartă („dă pentru”) păcatul, El dă neprihănirea pentru păcat. Şi cum singura neprihănire pe care o are Domnul este propria Sa neprihănire, rezultă că singura neprihănire pe care o poate da Dumnezeu pentru păcat este neprihănirea lui Dumnezeu. Aceasta este neprihănirea lui Dumnezeu ca dar. Dar cum toţi oamenii au păcătuit, şi, dacă înţeleg aceasta, ei trebuie să aibă darul fără plată al iertării şi cum iertarea păcatului — nepri- hănirea lui Dumnezeu dată pentru păcat este în întregime fără plată
— aceasta este neprihănirea lui Dumnezeu ca dar fără plată „pentru toţi oamenii, o hotărâre de neprihănire care dă viaţă” (Rom. 5:18).
De aceea, oricine cere lui Dumnezeu iertarea păcatului, Îi ce- re prin aceasta să-i dea neprihănirea Sa în schimbul acelui păcat.
Oricine cere iertare, o cere numai pe baza Cuvântul lui Dumnezeu care rosteşte iertarea. Iar credinţa este dependenţă deplină doar de Cuvântul Său pentru ceea ce spune. Astfel neprihănirea este în întregime prin credinţă.
„Oricine cere, capătă”. L-aţi rugat pe Domnul de multe ori să vă ierte păcatele; adică L-aţi rugat să dea pentru păcat. Dar când Îl rugaţi să dea pentru păcat, prin aceasta voi Îl rugaţi să vă dea singurul lucru pe care îl dă sau pe care poate să-L dea pentru păcat, adică neprihănirea. Aceasta înseamnă să-I ceri iertare Domnului.
Şi El iartă — El dă pentru — păcatele voastre când Îi cereţi. El spune că aşa face şi o face. „El este credincios” — adică, El nu va da greş niciodată – „şi drept ca să ne ierte păcatele”. Şi singurul lucru pe care El îl dă pentru păcat este neprihănirea Sa.
Atunci, de ce să nu-I mulţumim pentru neprihănirea Sa pe care o dă fără plată pentru păcatele noastre, atunci când I-o cerem?! Nu vedeţi că neprihănirea prin credinţă este la fel de clară şi
simplă ca şi rugămintea de a fi iertaţi pentru păcat? Într-adevăr chiar aşa şi este.
Să crezi că neprihănirea îţi este dată pentru păcatul tău, atunci când ceri iertare şi să primeşti cu mulţumire această neprihănire ca fiind darul lui Dumnezeu — aceasta înseamnă să exerciţi credinţă.
Totuşi, cât de adevărat este că „noi suferim multe necazuri şi multă durere din cauza necredinţei noastre şi a ignoranţei privind modul cum se exercită credinţa”!
„Aveţi credinţă?” Să aveţi credinţa lui Dumnezeu. „Aici sunt cei ce păzesc… credinţa lui Isus.”
